Duc o viaţă destul de monotonă. I-am şi zis profei de germană să nu mă mai întrebe cum mi-a fost săptămâna, că nu se întâmplă nimic special. Bine, ea mă întreabă ca să mă forţeze să vorbesc în germană, nu că ar interesa-o în mod special ce am mai făcut eu nou. Ea e mulţumită şi dacă îi spun că am mâncat sau că m-am dus la toaletă, atâta vreme cât nu-i zic în engleză.
Dar nu ştiu cum se face că, pe ici pe colo, mă pun în tot felul de situaţii care numai banale nu sunt. Iar când le povestesc, cică o fac cu haz (chiar dacă situaţia în sine e mai mult tragică). Aşa zic colegele mele. După ultima păţanie, au intrat în comă de râs. How can you say you have nothing to tell when you have so many funny stories?
Mno, asta mi-a dat de gândit pentru că, mai devreme, mă pregăteam să particip la un eveniment, True dating stories, dar am văzut ca era €25 biletul şi-am ezitat. Şi-atunci mi-am zis că mai bine încep eu să taxez pentru poveşti. Aşa că pregătiţi-vă, în viitor, postările vor fi cu confirmare de plată în prealabil. Treptat o să mă înscriu şi pe Patreon şi-o să mă îmbogăţesc. Atunci o să am resurse să fac şi mai multe tâmpenii, deci mai multe poveşti. Bineînţeles, beneficiarul final e cititorul care duce aceeaşi viaţă monotonă ca a mea...înainte de a mă fi îmbogăţit 😂
GG
No comments:
Post a Comment