Monday, February 10, 2020

Fericirea în doze mici. Partea I

Preambul
Printre amalgamul de întrebări existenţiale, de cele mai multe ori de natură destul de melodramatică, mai fac şi afirmaţii, enunţuri dintre cele mai pozitive. Practic sunt un om fericit. Am o substanţă optimistă şi găsesc bucurie într-o mulţime de lucruri, situaţii şi persoane. Degeaba mă păcălesc că nu-i aşa doar pentru a contura imaginea unei femei cu trăiri interioare tumultuoase, care trăiri, conform normelor cărturăreşti, trebuie să fie neapărat oleacă fatale. 

***

Fericirea e atunci cand stai în mijlocul gării din Salzburg, iarna, după ploaie, şi simţi căldura soarelui pe obrazul amorţit. 
Voi vă puteţi alege orice gară doriţi. Nu de-alta, dar sunt toate la fel, adică populate de aceleaşi tipologii de oameni: beţivul, cerşetorul, drogatul, adolescentul emo, celednica etc. Şi tu, bineînţeles, exponentul omului normal. Dar asta depinde mai mult de ochiul privitorului. 


GG



No comments:

Post a Comment